Multi s-au perindat si s-au gudurat pe langa Michael Jackson de la inceputul carierei sale. Marcel Avram este una din persoanele pentru care Romania ar trebui sa fie recunoscatoare ca s-au aflat in viata lui MJ, pentru ca asa am putut si noi vedea un concert in plina forta si la un inalt profesionalism, asta privind partea tehnica, sa nu mai vorbim de performance-ul si daruirea totala plina de iubire a lui Michael si a tuturor de pe scena - backing vocals, band, dansatori. In orice caz, daca Marcel Avram nu ii sugera sa ajunga si pe la noi (lasam la o parte orice influenta politica, a vremii), nu cred ca stia Michael unde este sau daca exista Romania.
"L-am cunoscut pe Michael Jackson în urmă cu vreo 37 de ani, când el avea 12 ani şi jumătate şi a concertat în Germania cu Jackson Five. Era în 1972. Nu am reuşit să-l aduc în turnee în Europa până în anul 1988. În 1992 l-am adus prima oară la români. Concertul a fost difuzat din Bucureşti prin HBO special, în toată lumea. A doua oară l-am adus în Bucureşti în 1996. Am avut 120 de concerte cu el în toată viaţa mea. Şi nu a existat un concert la care eu să nu fi făcut producţie. Am fost şi producător, şi agent, şi promoter. Managerii s-au mai schimbat în tot acest timp, vreo patru au fost, dar eu am supravieţuit."
"Concertul pe care l-am organizat în 1992 la Bucureşti mi-l amintesc ca şi cum ar fi fost ieri. În timpul pregătirilor îmi era frică pentru că nu ştiam cum o să fie reacţia publicului, nu ştiam cât de bine sunt pregătite forţele de ordine. Am luat cu un avion la Viena 100 de persoane - oameni din Poliţie, de la pompieri, de la presă - numai să vadă cum se organizează acolo un concert. Am adus atunci totul din afară: şi scena, şi toaletele ecologice pe care, de altfel, le-am lăsat în România. Iar când a avut loc concertul, m-a surprins, ca şi cum Bucureştiul era ca orice altă metropolă din lume. Nu mi-a venit să cred: Poliţia a fost OK, reacţia oamenilor a fost extraordinară, spoturile publicitare excelente. Publicul a fost formidabil, reacţia a fost aşa de bună, dacă nu mai bună ca în toate ţările Europei de Vest. Am şi plâns atunci, pentru că România e ţara mea, am fost născut în ţara asta! Nu am luat nici un ban pentru concertul acela, am vrut să fac ceva pentru România. Nici eu, nici Michael nu am câştigat atunci nici un ban."
PARCUL DE JOACĂ JACKSON-AVRAM
"Am stat la un hotel din Bucureşti pentru scurt timp. Într-o zi, când am lăsat piciorul în jos, pe podea, a rămas o gaură, aşa de putredă era. Apoi am stat undeva în afara oraşului, într-un fel de castel, foarte bine, foarte frumos. Am adus bucătar cu noi din Germania. Îmi aduc aminte că la Bucureşti, am deschis împreună cu Michael parcul de joacă pentru o grădiniţă de copii, în apropiere de stadionul de rugby (n.r. - Leagănul de copii Sfânta Ecaterina, care parc azi este în paragină).
"Cum a fost ca om? El a fost un geniu şi, ca orice geniu, era un om tot mereu extrem. Ca orice om, le-a avut şi el pe ale lui, scandalurile nu erau aşa importante pentru el, a fost numai acuzat, n-a rămas nici o dovadă că a abuzat sexual. Divergenţa dintre noi a pornit de la faptul că Michael nu s-a prezentat la două concerte Millenium în Sidney şi Hawaii. L-am dat în judecată. Nici azi nu ştiu de ce nu a venit la acele concerte. El n-a vrut să spună nici în faţa judecătorilor de ce a lipsit. Am câştigat procesul şi am căpătat banii. Mulţi bani. După aceea ne-am reîmprietenit. În urmă cu trei luni ne-am văzut în America, la Los Angeles, în biroul unui producător. Am vorbit despre concertele de la Londra, unde el trebuia să vină în data de 3 iulie pentru a se pregăti pentru concertele care începeau în 13 iulie. I-am spus atunci că dacă are nevoie de ceva, să apeleze la mine, îl ajut ca prieten.
