Acest blog este interesat si dedicat lui... Mr. Dapper Dan sau Mr. Smelly

marți, 2 februarie 2010

Impresii, impresii, impresii

Aseara am vazut premiile Grammy in reluare la TVR, trecand peste intreruperile destul de enervante ale celor din platou, (parca sectiona totul), dragut... un show dragut. Personal, mi s-a parut mai simpatic cel de la MTV Video Music Awards, de anul trecut, dar asta este parerea mea. Cel mai frumos moment al serii a fost cel in care copii lui Michael au urcat pe scena sa accepte gramofonul, absolut minunati... si minunat contine toate cuvintele de bine din lume, pe care nu vreau sa le mai insir acum, pentru ca ar suna a melodrama. MINUNATI! sunt copii tatalui lor!
Oricum mai multe informatii putem afla si vedea in pravalie, si parca da, Lionel Richie a ramas agatat in timp (cineva aseara i-a dat maxim 45 de ani, 61? wow). Parerea mea... din nou, este ca momentul cu Earth Song se putea sustine PERFECT si singur, frumos gestul celor cinci - Celine Dion, Jennifer Hudson, Carrie Underwood, Smokie Robinson, Usher - dar nu am putut sa nu simt discrepanta, dintre partea vocala lui MJ care, pornea de undeva din fundul calcaielor, trecea prin inima si apoi afara, cu toata forta universului, pe cand la cei cinci iesea din gat... frumos de altfel, dar, maxim din stomac, nu avea aceeasi explozie, dorinta de a convinge ca asta este ACUM!
Ce am mai putut remarca este ca, majoritatea performace-urile, cu toate ca tehnologia si spatiul a fost mult mai generos decat in trecut, ceea ce este si normal, au fost visual shock decat vocal sau feelings shock, ceea ce nu mi se pare a fi normal. A, si ce am mai remarcat ca Mr. Smelly este un izvor nesecat de inspiratie pentru altii, ceea ce este de-a dreptul onorant si frumos, dar devine enervant sa urce toata lumea pe scena si sa pretinda ca poate fi, sau ca poate face, ce altu' a gandit si simtit; de la ideea lui Beyonce cu soldatii care pareau rupti din ''This Is It'', "They don't care about us"- The drill, care nu prea se lega cu momentul, la vestimentatia celor de la Black Eyed Peas, care tipa MJMJMJ! Nu spun ca ar fi fost ceva teribil, mai ales ca stim ca cei de mai sus au tot respectul si iubirea fata de Michael, dar as vrea sa ii vedem si peste cinci ani aparand asa, nu numai acum cand avantajul este fierbinte. In fine, se pare ca simplitatea si daruirea totala nu mai sunt la mare cautare. Sa vedem cu adevarat un performance, din ala din adancul calcaielor si trecut prin toata fiinta: